Arhive blog

Șoapte în întuneric

 

– Am impresia că mă îndrăgostesc de tine.
– Nu, eu sunt doar imaginația ta, fantezia ta.
– Tu ești adevărată, caracterul tău, talentul tău… Știu, nu sunt perfect, dar tu mă accepți așa.
– Nu mai știu.
– Dar durerea ta, atunci când suntem împreună, ea încetează. Atunci când te privesc în ochi, aud țipetele delfinilor.
– Eu mă dizolv în cel pe care îl iubesc, eu sunt o membrană transparentă. Dacă te iubesc pe tine, totul este al tău – banii mei, timpul meu, corpul meu, câinele meu, banii câinelui meu… Te voi face să-ți vezi calitățile pe care nici nu le-ai recunoscut în tine. Îți voi da toate astea și mai mult decât atât, până nu voi deveni pustie. Atunci nu-mi va mai rămâne decât să mă îndrăgostesc de altcineva.

– Scuză-mă că nu te-am sunat mai înainte.
– Apropo, de ce nu m-ai sunat?
– Discuția noastră nu s-a terminat, n-am reușit să-ți spun totul.
– Sorry, nu mai avem ce discuta. A fost un roman nereușit.
– Știi, eu am vrut să-ți ofer libertate, dar tu voiai altceva.
– Eu nu aștept libertate, dar uneori era prea greu.
– Glasul tău, îmi place, e așa vioi.
– Al tău e la fel.
– Da, posibil, doar sunt actor.

– Eu te-am iubit.
– Știu, dar eu încă te iubesc.
– Pai, iubește-mă, fă ce vrei.
– Dar mi-e dor de tine.
– Trimite-mi câte o rază de iubire și lumină de fiecare dată când îți amintești de mine, apoi uită-mă. Această durere nu este veșnică, toate trec.

– Tu ai iubit, foarte mult, ai suferit, și rana nu s-a vindecat încă. Acum te temi să-ți deschizi inima. Te temi să nu suferi încă o dată. Nu vrei să lași pe nimeni să se apropie de tine. Ești rece și distant.
– Ce-ți pasă ție?
– Vindecarea pentru tine este încrederea. Încrederea în oameni, pe care ai pierdut-o. O inimă frântă nu-i ceva grav, rana se va vindeca. Totul în lume se repetă.
– Și iarăși se va frânge, da?
– Da.

 

inspired by „Eat Pray Love